5 iunie 2012. Sunt pe terasa Green Hours, la Gala Green Awards 2012, organizată de ONG-urile verzi. Tineri care beau bere nefiltrată aplaudă comunitatea din Bârlad, premiată pentru spirit civic. Următorul premiu este “Tânăra speranță ecologistă“. Câștigător: Victor Ponta, prim-ministrul. Aplauze.
Victor Ponta abia venise la putere cu o platformă aproape activistă. Își acuzase predecesorul că “vinde ce a mai rămas din resursele României”. Instituise un moratoriu asupra gazelor de șist și declarase că nu va porni proiectul Roșia Montană. Consilierul său, Remus Cernea din Partidul Verde, îl însoțea peste tot.
Moratoriul a fost instituit “până la finalizarea studiilor ce se află în derulare la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fracționare hidraulică“.
au fost finalizate de atunci, cu concluzii similare: exploatarea gazelor de șist prezintă risc de “contaminare a apei subterane din cauza scurgerilor necontrolate de gaz sau fluid, cauzate de explozii sau scăpări, scurgeri ale lichidului de fracturare și debarasare necontrolată a apelor uzate“.
După ce a câștigat alegerile, prim-ministrul a ignorat studiile pe care spunea că le așteaptă, a pus capăt moratoriului și și-a schimbat poziția cu 180°. A trecut la politici identice cu cele pe care le critica la fostul guvern. A zis că se bate pentru gazele de șist. Și-a îndemnat miniștrii să nu fie influențați de proteste și să dea toate avizele necesare companiei Chevron.
Uite etapele prin care a trecut Ponta până la poziția de azi:
Schimbarea asta s-a propagat prin toate nivelurile administrației, până la ultimul consilier local din comunele amărâte.
Românii sunt unii dintre europenii exploatării gazelor de șist, conform unei consultări publice făcute de Uniunea Europeană în prima jumătate a acestui an. Au răspuns peste 3000 de români, dintre care peste 70% au spus că nu acceptă exploatarea gazelor de șist sub nici o formă, iar restul că ar fi de acord doar dacă am avea garanții/reguli suplimentare de mediu.
Studiul a avut și alte , dar nu a măsurat decât numărul și opinia cetățenilor foarte preocupați de chestiune.
Despre restul știm din că peste 40% consideră exploatarea un pericol, de două ori mai puțini cred că nu-i periculoasă, iar restul nu s-au hotărât sau n-au auzit de asta.
Anul trecut, când subiectul gazelor de șist a scăpat din secretomania guvernului și a început să provoace proteste, scena politică s-a împărțit previzibil:
Puterea, preocupată de economie și propriile combinații, era pentru. Opoziția, preocupată de soarta sărmanilor localnici și de iresponsabilitatea puterii, era împotrivă.
Opoziția a ajuns la putere și și-a inversat poziția, dar foștii guvernanți au rămas tot pentru (sau în completă derivă). Rezultat: toate partidele mari susțin exploatarea de către Chevron.
Astfel că majoritatea românilor, cei care se împotrivesc exploatării, au rămas fără reprezentare politică.
Premierul Victor Ponta și Președintele Traian Băsescu, vechi dușmani politici, s-au înțeles perfect în privința gazelor de șist. “Între oarecare riscuri şi independenţa energetică, răspunsul meu ar fi DA gazelor de şist, fără să ştiu prea mult depre riscuri“, a spus Băsescu la o întâlnire cu fanii lui de pe Facebook.
În timpul ăsta, nu s-a făcut nici un studiu despre potențialul impact al gazelor de șist în România. Se citează doar beneficiile observate în cazul american, despre care și autoritățile lor recunosc că nu pot fi replicate în Europa.
Optimismul politicienilor români se bazează doar pe promisiunile companiei.
Vezi cum a ajuns un orășel în stradă ▶ Cocktail Bârlad
